CONFERINŢA SECURITATEA CIBERNETICĂ | ALIN BECHEANU, HEAD OF FRAUD MONITORING AND PREVENTION, ING BANK: "Patru din zece persoane nu ştiu să prevină sau să soluţioneze un atac cyber"

Una din trei persoane a fost atacată cibernetic sau a cunoscut pe cineva care a fost victima unui atac cyber, conform unui sondaj realizat de ING Bank, a spus Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring and Prevention în cadrul băncii.

Specialistul subliniază că patru din zece persoane nu au cunoştinţele necesare să prevină sau să soluţioneze un astfel de caz: "Cifrele sunt grăitoare şi acest fenomen are o amploare destul de mare. Noi am observat că se pune foarte mult accent pe manipularea plătitorului. Este mult mai simplu pentru atacator să manipuleze plătitorul decât să investească în soluţii avansate".

Atacatorul îl manipulează pe plătitor prin intermediul atacurilor de tip Phishing, Investment Scam, Marketplace Scam, Romance Scam ori prin fraude la plata facturii, după cum a menţionat reprezentantul ING Bank. Printre ceea ce se poate face pentru prevenirea unor astfel de situaţii se numără responsabilizarea utilizatorului şi interoperabilitatea partenerilor, atât la nivel public, dar şi la nivelul sistemului privat, astfel încât comunicarea să fie mult mai rapidă, conform lui Alin Becheanu, care subliniază că băncile trebuie să conştientizeze clienţii cu privire la riscurile la care se supun şi la modul în care să facă faţă atacurilor cibernetice.

Printre altele, domnul Becheanu a menţionat: "Cunosc pe cineva care a fost victima unui atac cyber. A vândut maşina şi a rămas cu un set de anvelope de iarnă, pe care le-a pus pe o platformă la vânzare. Destul de repede a primit un mesaj pe WhatsApp de la o persoană care spunea că este interesată de produs şi că doreşte să cumpere foarte repede şi i-a dat un link pentru a-şi introduce datele cardului. Trebuie să ştim că niciodată nu trebuie să dăm datele de pe card pentru a fi puşi bani pe el, acesta este un vehicul pentru plată. După ce a introdus datele solicitate, persoana respectivă a avut şi o pierdere semnificativă - în loc să intre, au ieşit bani de pe cardul său.

Cel mai import lucru este să întelegem că acest tip de atac este unul de tip Marketplace. Este necesar să ştim că trebuie anunţată foarte repede banca, DNSC, poliţia".

Totodată, Alin Becheanu a prezentat cum arată circuitul unui atac de phishing: "Avem de-a face cu mesajele cunoscute în astfel de cazuri, care ar veni din partea băncii - «te contactăm din partea băncii, intră pe acest link ca să nu ţi se închidă conturile etc.» Vorbim de volume mari, de zeci de mii de mesaje într-un interval foarte scurt de timp, folosind operatori de telefonie. Acestea ajung la victimă. Trebuie ştiut că băncile niciodată nu cer să intri pe un link ca să introduci credenţialele tale. În cazul fericit în care se descoperă acest atac, se sesizează poliţia, DNSC, Parchetul. Apoi apare în circuit banca atacatorului şi atacatorul.

Cum stopăm aceste tipuri de atac cyber? Să spunem că la nivelul operatorului de telefonie ajunge informaţia că există un mesaj înşelător. Cum comunică aceasta? (...)

Putem comunica doar la nivel letric, pentru că banii pleacă în câteva secunde. Clientul notifică operatorul de telefonie, apoi sesizează poliţia şi apoi trebuie comunicat cu banca atacatorului. După toate aceste intervenţii situaţia poate fi ţinută sub control. Trebuie, însă, multă educaţie".